Daca toata lumea admira fata unei broderii(goblen), a unei picturi cusute cu fire, partea verso ramane pentru totdeauna sub rama. De ce ar mai trebui sa ne intereseze cum arata verso al unei lucrari?

Recent, o doamna a trimis cateva fotografii cu lucrari brodate. Broderia era cusuta dupa kitul unei firme, lucrarile careea le cunoastem foarte bine. Cand am vrut sa plasam aceste fotografii in galerie, am avut o surpriza foarte mare, am realizat ca prima fotografie – este imaginea broderiei, iar a doua imagine – o fotografie a partii verso a broderiei.

Dosul broderiei era atat de ingrijit incat nu am putut rezista si am rugat persoana data sa ne impartaseasca si noua cum lucreaza cu atata acuratete partea verso a broderiei. Multe persoane, de obicei, nu se prea deranjeaza cu partea verso a lucrarii, doar cand inramezi lucrarea nu se mai vede verso, nu prea are sens pierderea de timp pentru un lucru curat pe verso.

Iata raspunsul.

”Dar nici eu nu ma deranjez cu dosul broderiei. Cum iese, asa sa fie, mai mult ca aveti dreptate, atunci cand inramezi broderia dosul oricum nu mai este vizibil. La mine verso este considerat murdar, deoarece eu prefer sa ascund capatul firului pe verso. Clasic, acest lucru trebuie facut pe partea din fata a broderiei, dar eu cred ca acest lucru este un barbarism: te agiti sa fie cusaturile cat mai frumos formate, si apoi incepi sa strecori sub ele capetele firelor si imediat apare o deformare. Asa ca, eu fac totul pe verso: fixez firul pe verso si la inceput si cand se termina. Dar, in acelasi timp, incerc sa nu fac nici o deformare.

Multe persoane incep broderia, fixand inceputul firului intr-o bucla – este introdus in ac firul in doua, introduceti acul din partea verso pe partea din fata, apoi faceti o cusatura inainte si scoateti acul inapoi pe partea verso. Pe verso acul este introdus in bucla formata din capatul firului pus in doua si strangeti firul, apoi incepeti sa coaseti crucile. Dar aceasta metoda prinde firul in ac ”mortal” si daca ati facut o greseala, trebuie sa descoaseti toata cusatura pana la inceput, trebuie sa va ganditi cum sa fixati firul rupt brusc, sa incepeti totul din nou, si asa mai departe. In plus, daca nu ati folosit firul pana la capat, atunci data viitoare va fi nevoie sa puneti iarasi capatul firului in doua pentru a forma bucla, in asa fel este un consum foarte mare de fire. Eu prefer tehnica, in care firul din ambele parti au capatul liber. Scot acul la inceputul liniei de coasere lasand o coada mica, fac o cusatura orizontala, mica, nu mai mult de doua puncte in lungime, ca sa nu existe deformari si apoi cos randul de jos cu semicruce intr-o directie, apoi revin inapoi cu alta jumatate de cruce in directia opusa. Exact  in acelasi fel se poate fixa si pentru cei care cos in punct goblen (petit point). Capatul liber al firului este fixat pe verso prin cusaturi verticale. Cand am terminat de cusut cu aceasta culoare, capatul firului aluneca liber sub acelasi tip de cusaturi verticale.

Prin aceasta metoda se consuma mai putine fire mouline, iar daca ati facut o greseala, trageti capatul liber la al doilea fir din ac si cu varful acului in loc de carlig trageti firele brodate gresit. Prefer ca firele pe verso sa fie dispuse vertical, in acest caz, capetele ascunse sunt mai putin vizibile. Desi puteti coase, astfel incat firele pe verso sa se aseze orizontal. Daca am nevoie de a intinde firul peste cateva randuri,il intind numai prin cusaturile verticale. Principiul verticalitatii este urmat in totalitate, in cazul in care, sa zicem, aveti nevoie de a sari peste un rand pentru a continua sa coaseti cu aceeasi culoare, la inceput coaseti randul anterior si incepeti urmatorul in asa fel ca intre ele sa existe un alt rand vertical. Si pentru a da frumusete si uniformitate la partea din fata a broderiei, se poate aplica metoda de divizare a firului: se introduce acul, pozitionat intre fire (foarte bine acest lucru functioneaza, atunci cand numarul de fire cu care cosi este par). Aceasta metoda, desigur, incetineste procesul de lucru, dar de fiecare data si asa pierdeti din timp indreptand firul rasucit, (mai putin timp pierdut pentru desfacerea nodurilor obtinute de la rasucire) si sirurile de cusaturi sunt mult mai drepte.

In general, instructiuni desprea partea verso perfecta sunt o multime, dar, dupa parerea mea verso ideal este relevant  doar pentru fetele de masa si servetelele brodate, adica acele lucruri pe care le spalati, apretati, calcati si la care toti constant se uita. Tablourile cusute sunt o chestiune diferita, nu am auzit nici macar juriul le o expozitie sa se fi uitat la verso broderiei. In cateva carti de broderie a anilor 1950 era proclamat principiul idealului de verso: broderia pe fata si pe verso trebuie sa aiba aceeasi imagine. Il puteti urma, puteti rade de el asa cum am facut si eu, pentru ca daca pe fata broderie este de culoarea rosie, pe verso nu poate fi negru! Aceeasi imagine pe fata si verso sunt obtinute automat.”

Iata deci cateva sfaturi pentru un verso ideal! Apropo, daca aveti orice alte realizari si nu va deranjeaza sa le impartasiti cu altii – scrieti-ne. Vom posta experienta dumneavoastra pe site-ul nostru.